Te-ai săturat să ții diete care să nu funcționeze? Ei bine, află că există o variantă mult mai bună atunci când vrei să scapi de grăsimea în plus, fără o dietă care să-ți impună ce și cât să mănânci. Sună destul de încurajator până aici, nu-i așa?

Fastingul este o tendință în creștere în acest moment, nu numai pentru rezultatele sale puternice de pierdere în greutate, ci și pentru o serie de alte beneficii pentru sănătate, care variază de la claritatea mentală, la îmbunătățirea metabolismului.

Fastingul a fost practicat de-a lungul evoluției umane. Vânătorii antici nu aveau supermarketuri, frigidere sau alimente disponibile pe tot parcursul anului. Uneori, nu puteau găsi nimic de mâncare. Drept urmare, oamenii au evoluat pentru a putea funcționa fără hrană pentru perioade îndelungate de timp.

Ce este mai exact acest intermittent fasting?

Metodele comune de intermittent fasting, implică o pauză în care nu mănânci nimic timp de 16 ore, cu o fereastră de 8 ore în care poți mânca.

Dar totuși să nu exagerezi și să mănânci din oră în oră. Cel mai eficient ar fi să îți setezi 2-3 mese principale și o gustare, care să fie bogate în proteine, legume și carbohidrați, bineînțeles.

De exemplu, dacă îți termini ultima masă la ora 20:00 și nu mănânci nimic până la prânz a doua zi, practic ai ținut fasting timp de 16 ore. Este nevoie de câteva săptămâni pentru a îți obișnui corpul și a vedea rezultate, apoi o să te abții cu ușurință timp de 16 ore fără să simți senzație de foame sau dorință de zahăr și vei fi mult mai motivat.

Foarte important!

-poți bea apă, cafea sau ceai verde în timpul fastingului, chiar și BCAA dacă vrei să te antrenezi, pentru că te vor ajuta la reducerea senzației de foame

-trebuie să încerci pe cât posibil să mănânci alimente cât mai sănătoase, iar partea bună este că nu vei apuca să mănânci un număr excesiv de calorii, deoarece fastingul te va ajuta să te menții în deficit caloric

-există și o aplicație, Zero, care te va ajuta să rămâi motivat și în care poți găsi mai multe variante de fasting, în funcție de ce obiectiv ai

Cum îți poate afecta fastingul hormonii și celulele

Atunci când ții fasting, câteva lucruri se întâmplă în corpul tău la nivel celular și molecular. Dar stai liniștit, schimbările sunt bune, mai ales când vorbim de un regim alimentar.

De exemplu, corpul tău ajustează nivelul hormonilor pentru a face grăsimea depozitată mai accesibilă. De asemenea, celulele tale inițiază procese importante de reparare și schimbă expresia genelor.

Uite câteva modificări care apar în corpul tău atunci când ții fasting:

• Hormonul de creștere umană (HGH): nivelul acestui hormon crește de aproape 5 ori. Acest lucru are beneficii pentru pierderea de grăsime, dar și pentru creșterea masei musculare
• Insulina: sensibilitatea la insulină se îmbunătățește și nivelul de insulină scade dramatic. Nivelurile mai mici de insulină fac ca grăsimile depozitate să fie mai accesibile, de aceea este foarte bine să ne antrenăm când ținem fasting
• Reparație celulară: când ții fasting, celulele tale inițiază procesele de reparare celulară. Aceasta include autofagia, unde celulele digeră și elimină proteinele vechi și disfuncționale care se acumulează în interiorul celulelor
• Expresia genelor: există modificări ale funcției genelor legate de longevitate și protecție împotriva bolilor

Care sunt beneficiile atunci când ținem intermittent fasting?

Fastingul poate avea beneficii puternice pentru controlul greutății și sănătatea corpului, dar și a creierului. Poate chiar te va ajuta să trăiești mai mult. Uite principalele beneficii:

• Scăderea în greutate: După cum am menționat mai sus, fastingul te poate ajuta să pierzi în greutate și grăsime, fără a fi necesar să restricționezi conștient caloriile.
• Rezistența la insulină: Fastingul poate reduce rezistența la insulină, scăderea zahărului din sânge cu 3–6% și nivelul insulinei cu 20–31%, protejându-te împotriva diabetului de tip 2.
• Sănătatea inimii: Fastingul reduce colesterolul LDL „rău”, trigliceridele din sânge, markerii inflamatori, glicemia și rezistența la insulină – toți fiind factorii de risc pentru bolile de inimă
• Cancer și anti-îmbătrânire: Studiile la animale sugerează că postul intermitent poate preveni cancerul și poate prelungi durata de viață
• Sănătatea creierului: Postul intermitent crește BDNF hormonul creierului și poate ajuta la creșterea de noi celule nervoase. De asemenea, te poate proteja împotriva bolilor precum Alzheimer.

Ne ajută fastingul să scăpăm de celulită?

Nimic nu ne va ajuta să scăpăm definitiv de celulită, însă fastingul o reduce semnificativ.

Celulita apare atunci când celulele grase se împing împotriva țesutului conjunctiv subcutanat din piele, ceea ce face ca circulația limfatică să devină lentă și toxinele să se acumuleze în celulele grase.

Prin fasting, grăsimile vor fi arse eficient pentru combustibil și asta te va ajuta să scapi de excesul de depozite de grăsime. Unul dintre mecanismele care fac fastingul să fie atât de eficient pentru pierderea de grăsime, este faptul că provoacă secreția de hormon de creștere (HGH), care arde grăsimea, așa cum am spus și mai sus.

Este nevoie de câteva săptămâni pentru a îți schimba corpul de la a arde zahăr, la a arde grăsimi. Odată ce te-ai obișnuit cu el, ar trebui să poți să te abții cu ușurință timp de 16 ore fără să simți senzație de foame sau dorință de zahăr.

4 Factori cheie pentru un intermittent fasting de succes:

1. Evită zahărul sau dulciurile în general, le poți înlocui cu unt de arahide, care este bogat în proteine, sau cu fructe
2. Nu uita să mănânci suficiente proteine, legume și grăsimi bune, precum avocado
3. Încearcă să fii activ și să te antrenezi de cel puțin 3 ori pe săptămână
4. Dacă scopul tău este să scapi de kilograme nedorite și să-ți îmbunătățești raportul grăsime-mușchi, antrenamentul pe intervale de timp (HIIT), combinat cu intermittent fasting este cel mai bun combo.

ATENȚIE! Fastingul nu este pentru toată lumea. Dacă ai o condiție medicală, ar trebui să consulți un doctor înainte să încerci să ții fasting. Nu este recomandat pentru persoanele care au diabet, tensiunea arterială scăzută, care iau medicamente sau femeilor care sunt însărcinate sau care alăptează.